U mali nasci du cori

(Marco 7, 1-23)

I farisei un putianu suppurtari
di vidiri i discipuli manciari
senza mancu lavarisi li manu,
e chistu p’iddi era un fari stranu,
contru la liggi e contru i boni usanzi
ca pi divoti sû stritti osservanzi.
Allura di Gesù cuntu e ragiuni
vonnu di so discipuli a caciuni.

“Vuatri criditi ca si vi lavati
li manu puru l’arma v’annittati.
Perciò, quannu a manciari v’assittati,
li manu e puru i vrazza puliziati.
E appressu, tutti i cosi chi tuccati,
p’u scantu ca, cusà, cuntaminati
puru sulu o cuntattu ci arristati,
allura cu gran cura li lavati.

Un sulu, ma quannu iti a lu mircatu,
ca d’ogni razza i genti è friquintatu,
pi scantu ca v’avissivu nfruntatu
cu ccu forsi v’avia cuntaminatu,
(comu genti pagana e piccatura),
allura vuatri nun viditi l’ura,
turnannu a casa, d’irivi a lavari,
p’ogni macchia putiri cancillari.

Ma chista nun è a liggi du Signuri,
comu iti priricannu a tutti l’uri;
e guai cu un fa sti cosi, ca u pigghiati
pi piccaturi e puru u cunnannati.
Chisti su sulu usanzi, e hannu valuri,
ma un chiamatili liggi du Signuri.
Pi chistu i me discipuli accusati
e puru i scribi p’aiutu chiamati.

Stati facennu un saccu i vuccirìa
pi cosi ca la pena un nni valìa.
Sintennuvi parrari, a fantasia
mi fa pinsari o profeta Isaia
chi dissi: “Stu me populu mi onura
sulu a paroli, ma di mia un si cura.
Li me paroli p’iddi un sunnu nenti,
ca ai pricetti di l’omini su attenti.”

Ed eni propriu chiddu chi faciti:
la parola di Diu nun la sintiti,
ma i vostri usanzi, mai li trascurati.
E ora vi dicu puru unni sbagliati.
A liggi i Diu nni dici d’onurari
u patri e a matri, e guai a cu disprizzari
si permetti a so patri ed a so matri.
Nveci, u sapiti chi diciti vuatri?

Vuatri diciti: “Si unu o patri o a matri
dichiara apertamenti, nfaccia ad autri:
“chiddu chi vi tuccassi pa me parti
è cosa sacra a Diu!”, allura, ad arti,
belli puliti, u dispisati i fari
tutti i duviri chi ci tocca i fari
pu patri e a matri. E propriu cu sta ditta,
“korbàn”, vuatri annullati a liggi scritta”.

Cu sta risposta, i scribi e i farisei
Gesú lassa ddà mmenzu pi babbei.
E a tutta l’autra genti chi l’acclama,
cu vuci forti versu d’ Iddu chiama:
“Statimi attenti, vogghiu ca capiti
ca chiddu chi nto stomacu mittiti
a un omu nun lu pò cuntaminari,
ma quantu nesci i dintra lu pò fari”.

Cu sti paroli strani lassa a genti
a pinsari cos’è chi ci havi mmenti.
Ma appena Gesù è dintra cu i so amici,
tanti dumanni fannu e Iddu ci dici:
“Capiti ca un vi pò contaminari
tuttu chiddu chi capita i manciari?
Picchì un trasi nto cori, ma finisci
nta latrina, dunni è chi poi sparisci”.

“Nun è chiddu chi trasi pi la vucca,
ma nveci è tuttu chiddu chi trabucca
di lu so cori chi fa l’omu nfettu.
Ddà li prostituzioni hannu u so lettu,
i furti, l’omicidi e l’adulterii,
nganni , avarizia e mali desiderii,
a mmiria, li calunii, a gilusia,
a superbia e ogni razza i tinturia.

Tutti li malazioni di stu munnu,
chi l’omini cummettinu pi ntunnu,
nascinu propriu dintra a lu so cori,
ca li pensa, i disia e, cu mori mori,
li porta nfini tutti a cumpimentu,
e u malvaggiu accussì resta cuntentu.
St’azioni vennu propriu i dintra o cori
e cuntaminanu l’omu, chi nni mori.

Giuseppe Licciardi (Padre Pino)

LASCIA UN COMMENTO

Per Favore scrivi il tuo commento
Per favore inserisci il tuo nome